Motoarele economiei se turează gradual, dar redresarea este mai lentă decât declinul. Deşi este prematur de spus că suntem într-o fază de revenire susţinută, se pare că minimul activităţii economice a fost lăsat în spate.

Ciprian Dascălu, Economist-Șef BCR

Indicele dezvoltat de noi care urmăreşte activitatea economică la nivel zilnic pe baza mai multor indicatori arată o redresare graduală în luna mai. Astfel, activitatea din economie a stat la 76% din media unei luni normale în martie, la 37% în aprilie şi la aproximativ 44% în mai. O lună normală pre-COVID 19 este considerată februarie 2020 având în vedere şi limitările care ţin de disponibilitatea datelor.

În luna mai am văzut îmbunătăţiri semnificative ale componentelor indicelui, mai puţin pe zona pieţei muncii. După ce iniţial o parte a contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic) s-au transformat în contracte încetate definitiv, în a doua parte a lunii mai numărul contractelor de muncă suspendate a rămas aproape constant în timp ce contractele încetate definitiv au crescut cu aproape 20%.   

Creşterea reală a PIB-ului a surprins în mod plăcut în primele trei luni din acest an, în condiţiile în care dinamica înaltă din ianuarie şi februarie a compensat în mare parte decelerarea semnificativă din a doua jumătate a lunii martie.

Creşterea economică a fost de +0,3% faţă de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) şi +2,4% faţă de trimestrul similar de anul trecut. Estimarea noastră era de -0,9% faţă de trimestrul anterior şi +2,1% anual, în timp ce mediana estimării analiştilor intervievaţi de Bloomberg se situa la -0,9% şi respectiv +1,9%.

Dacă Institutul Naţional de Statistică (INS) nu va revizui datele pentru T1 2020 (comunicatul de presă a menţionat dificultăţi în colectarea datelor şi posibilitatea unor revizuiri mai ample în viitor), atunci România are şansa evitării recesiunii tehnice, definită ca doua trimestre cu scădere economică (raportat la cele trei luni anterioare). Pe baza datelor statistice lunare şi în lipsa unei structuri a PIB-ului de la INS credem că lucrările de construcţii, serviciile pentru companii şi comerţul retail au susţinut dinamica economică într-o comparaţie cu trimestrul anterior.

Cifrele pentru al doilea trimestru vor veni mult mai slab după închiderea pe scară largă a economiei în aprilie şi redeschiderea graduală din mai – iunie. Ne aşteptăm la o contracţie a PIB-ului exprimată prin două cifre în T2 2020 faţă de T1 2020, urmată de o revenire destul de puternică în T3 2020. În acelaşi timp sunt riscuri ca redresarea să fie mai lentă decât cea anticipată de noi, extinsă pe câteva trimestre.

Ne menţinem estimarea privind o contracţie economică de -4,7% în tot anul 2020, în ciuda faptului că datele pentru T1 2020 au venit mai bine decât ne aşteptam. Evoluţia economiei de anul acesta depinde într-o mare măsură de revenirea zonei euro. Perspectiva pentru 2021 este strâns legată de evoluţiile fiscale, respectiv posibilele măsuri care vor fi luate după alegeri pentru punerea bugetului de stat pe baze mai solide. Intrări mai mari de fonduri europene, inclusiv din cadrul noului pachet de susţinere post-coronavirus, ar putea reduce efectul negativ al unui impuls fiscal contracţionist.

Revenire preconizată a industriei după luna mai

Producţia industrială a scazut mult mai abrupt în martie (-14,5% faţă de martie 2019, după o rată de -2% în februarie). Evoluţia sectorului manufacturier orientat spre export şi care reprezintă cam 80% din toată industria a fost şi mai slabă (-17,9%). Faţă de trimestrul anterior, datele ajustate sezonier arată o contracţie a industriei de -1% în T1 2020, după -1,5% în T4 2019.

Prelucrarea tutunului (+4,3%), industria farmaceutică (+4,2%) şi industria alimentară (+3,7%) au fost singurele pe plus în martie. Procesarea ţiţeiului a fost constantă în termeni anuali. Cele mai abrupte scăderi din martie au fost în tăbăcirea pieilor (-42,5%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-36,2%), industria mobilei (-32,8%), industria auto (-31,4%), fabricarea articolelor din lemn (-31,1%). Aceste sectoare au în comun orientarea puternică spre pieţele externe şi în unele cazuri o competitivitate afectată de creşterile salariale din ultimii ani şi de cvasi-stabilitatea leului în termeni reali.

Industria va fi şi mai slabă în aprilie din cauza închiderii multor fabrici, dar mai – iunie vor aduce o revenire. Deja unii indicatori de încredere bazaţi pe sondaje s-au îmbunătăţit în mai după ce Europa a început să revină la lucru (Ifo Business Climate pentru Germania, Markit Manufacturing PMI pentru zona euro).   

Cădere abruptă a comerţului retail în aprilie

Vânzările cu amănuntul au scăzut în aprilie cu -18,5% faţă de luna similară din 2019, în condiţiile în care mallurile au fost închise, comerţul cu alimente a resimţit stocurile efectuate de cumpărători pe seama panicii în martie iar carburanţii auto au fost afectaţi de restricţiile de circulaţie.

Vânzările de alimente s-au comprimat cu -5% în termeni anuali, cele de bunuri nealimentare cu -21,6% iar carburanţii auto cu -37,7%. În rândul bunurilor nealimentare, comerţul cu îmbrăcăminte şi încălţăminte s-a prăbuşit în aprilie (-83,5%) deoarece aproape toate magazinele fizice au fost închise. Electronicele şi mobila au pierdut -23,4% iar vânzările de medicamente au fost mai mici cu -6,8%. Comerţul on-line a crescut cu +33,6% faţă de aprilie 2019, dar ponderea sa încă mică nu a făcut o diferenţă prea mare în total.

Perspectiva comerţului retail se confruntă cu două mari riscuri: pe termen foarte scurt evoluţia pandemiei COVID-19 iar la anul măsurile fiscale care ar putea fi luate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Piaţa muncii deja a început să dea semne de deteriorare. Rata şomajului a ajuns la 4,8% în aprilie de la 4,3% în martie şi 4% în decembrie anul trecut. Creşterea salariilor medii nominale a încetinit la un ritm anual de +7,1% în martie de la +9,2% în februarie, după intrarea a şomaj tehnic a câteva sute de mii de salariaţi şi după micşorarea sau eliminarea unor bonusuri. Numărul de salariaţi din economie s-a redus cu 20.800 la finalul lui martie faţă de finalul lui februarie (-0,4%), cea mai mare scădere lunară de la criza din 2010 şi până în prezent dacă ajustăm datele cu variaţiile sezoniere normale.

Pe piaţa creditului bancar, volumele noi de credite de consum au scăzut cu aproape -69% în aprilie faţă de luna corespunzătoare de anul trecut, o altă evoluţie care aduce aminte ca magnitudine de criza din 2009-2010. Lipsa unor resurse financiare suplimentare împrumutate de la băncii a pus astfel consumatorii în dificultate în decizia de cumpărare de diverse bunuri.

Slăbiciunile au persistat pe piaţa muncii în luna mai. Unele contracte de muncă suspendate (şomaj tehnic) s-au transformat în contracte încetate definitiv. În preajma datei de 15 mai când s-au eliminat anumite restricţii de afaceri şi de mişcare a oamenilor am asistat totuşi la o scădere a contractelor de muncă suspendate cu aproximativ 300.000 de unităţi, spre pragul de 600.000 contracte. După aceea însă numărul şomerilor tehnici a rămas relativ constant la 600.000 persoane în timp ce contractele încetate definitiv au continuat să crească (+20% în ultimele două săptămâni din mai, echivalentul a aproape 75.000 contracte în plus).

Inflaţia în scădere a permis relaxarea politicii monetare

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,7% în aprilie de la 3,1% în cele două luni precedente. Un efect statistic favorabil (rata lunară a inflaţiei a fost mare în aprilie anul trecut şi acum a fost eliminată din baza de calcul) precum şi ieftinirea carburanţilor auto au contribuit la aceasta.

Faţă de luna anterioară, preţurile de consum s-au majorat cu +0,3% în aprilie cu presiuni mari din partea scumpirii alimentelor (+1,3%). Preţul serviciilor a fost constant la nivel lunar, influenţat de condiţiile de afaceri mult schimbate în pandemia COVID-19. Bunurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,3% în aprilie faţă de martie, ajutate de carburanţii auto.

Inflaţia de bază core 2 ajustată care elimină din indicele general preţurile administrate, volatile, tutunul şi alcoolul şi care este atent urmărită de BNR a scăzut marginal la 3,8% în aprilie de la 3,9% în martie.

Estimăm o rată a inflaţiei între 2,5% şi 3% în cea mai mare parte a acestui an. Inflaţia mică şi deciziile similare ale altor bănci centrale din regiune au permis BNR să reducă din nou dobânda de politică monetară la finalul lunii mai, la 1,75% (-25 de puncte de bază), în cadrul unei şedinţe neanunţate. Astfel s-au confirmat aşteptările noastre de reducere a dobânzii în luna mai conform sondajului Reuters, chiar dacă previziunile noastre erau de -50 de puncte de bază, în opoziţie cu aşteptările tuturor celorlalţi analişti intervievaţi care vedeau nivelul dobânzii ca neschimbat. Decizia BNR a venit după ce alte bănci centrale din regiune luaseră deja decizii similare, ceea ce făcea ca diferenţialul de dobândă dintre România şi ţările respective să se majoreze, cu posibil efect de stimulare nedorită a intrărilor de capitaluri speculative. Astfel, doar cu o zi înainte de decizia BNR, Banca Centrală a Poloniei a redus dobânda la 0,1%.    

BNR a stabilizat randamentele obligaţiunilor în lei

După ce a anunţat în luna martie un program de cumpărări de obligaţiuni de stat în lei, BNR a început achiziţiile de pe piaţa secundară dar volumul acestora a fost mic până în prezent. Până la mijlocul lui mai BNR cumpărase obligaţiuni guvernamentale in lei de 3,1 miliarde lei, ceea ce sugerează că banca centrală este preocupată mai curând de stabilizarea randamentelor decât de finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice la costuri semnificativ mai mici.

Forma curbei randamentelor în lei sugerează că cele mai mari presiuni asupra obligaţiunilor pe termen lung, deţinute majoritar de nerezidenţi, au trecut. Diferenţa de randament dintre obligaţiunile pe 10 ani şi cele pe 3 ani a scăzut spre 80 de puncte de bază în luna mai, de la 120-130 de puncte de bază în a doua jumătate a lunii martie, după scăderea mai accentuată a randamentelor pe termen lung. Diferenţa rămâne totuşi mai mare decât media din ianuarie – februarie cam cu 60 de puncte de bază. Noi episoade de risc la adresa obligaţiunilor în lei nu sunt excluse pentru perioada următoare.   

Citeste mai multe AICI, in sectiunea de Analize de pe site-ul BCR.