Criza Covid-19 ar putea avea un impact structural de proporții, dar de scurtă durată, asupra parametrilor economici. Astfel, creșterea PIB reală ar putea să se contracte cu două cifre în trimestrul al doilea (într-o comparație cu cele trei luni anterioare), urmată de o revenire de două cifre în T3, pe fondul stimulului fiscal și monetar consistent pe plan intern și internațional. 

Pentru tot anul, estimăm o contracție de -4,7%. Această revizuire a prognozei de creștere economică va conduce la deteriorarea finanțelor publice care nu se aflau oricum într-o situație favorabila, iar deficitul bugetar ar putea să se lărgească la -7,3% din PIB.

Prognoza economică este incertă în această perioadă, întrucât e direct corelată cu durata și proporțiile focarului Covid-19, dificil de prezis deopotrivă, dar și cu potențialele modificări de comportament al consumatorilor după finalul crizei generată de coronavirus. Măsurile de carantină generalizată, adoptate pentru combaterea focarului de coronavirus, este posibil să conducă la pierderi mari în majoritatea sectoarelor economice. Pentru a evalua impactul economic al pandemiei, am utilizat o abordare similară modelului din raportul numărul 251 al Comisiei Europene (CE) (link aici). Dintre toate scenariile analizate, actualul pare să aibă o probabilitate de peste 50%, deși lucrurile se pot schimba destul de repede și să modifice semnificativ prognoza.

 În ceea ce privește cererea externă, estimarea noastră privind PIB-ul Zonei Euro este de -3,5% pentru 2020. Presupunând că cea mai mare parte a șocului de ofertă, care a început la jumătatea lunii martie, s-ar estompa până la sfârșitul lunii mai, PIB-ul în al doilea trimestru ar putea scădea cu -15,2% față de T1, care ar putea avea la rându-i o contracție de -0,5%, în pofida evoluțiilor pozitive ale indicatorilor lunari din economia reală și a celor de încredere din primele două luni ale anului.

Revenirea va fi probabil abruptă la început, având în vedere măsurile fiscale și monetare stimulative, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, menite să atenueze pe cât posibil șocul cererii. Recuperarea completă va mai dura câteva trimestre, deoarece unele companii nu vor supraviețui șocului, iar altele ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la capacitate maximă și să reia procesul de angajare. Prin urmare, șomajul este probabil să se mențină ridicat, iar recuperarea completă a locurilor de muncă pierdute ar putea dura mai mult de un an.

Ne așteptăm ca PIB-ul din al treilea trimestru să înregistreze o creștere de +12,8% față de T2, urmat de un avans secvențial de + 0,7% în ultimul trimestru al anului. Per ansamblu, estimăm o scădere a PIB de -4,7% în 2020, față de 2019. Recuperarea este așteptată să continue în 2021, când estimăm un avans economic de 3,9% față de 2020, pe baza unui efect statistic de bază favorabil și considerând o posibilă consolidare fiscală însoțită de o politică monetara relaxată.

Cu această ocazie, revizuim și prognoza privind inflația pentru 2020, la 2,8%, de la 3,4%, în mare parte datorită scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și pe fondul impactului asupra cererii interne. În ciuda impactului mare asupra cererii, întreruperile lanțurilor de aprovizionare ar putea menține inflația de bază ridicată, indicator pe care îl prognozăm la 3,8% până la sfârșitul anului. Totodată, este probabil ca ratele reale de dobândă să rămână negative, dar în linie cu alte țări din regiune.

BNR pare determinată să folosească "orice este necesar” pentru a susține redresarea rapidă în urma crizei, iar ratele dobânzilor ar trebui să scadă în continuare pe fondul condițiilor ample de lichiditate și reducerilor suplimentare de rate de dobânzi, în tandem cu băncile centrale regionale. Este dificil pentru BNR să mențină stabilitatea monedei naționale în timp ce injectează mai multă lichiditate în piață prin relaxare cantitativă. Credem că Banca Centrală are arsenalul de instrumente necesar pentru a trece peste actuala criză. O corecție preconizată a deficitului de cont curent în acest an ar trebui să contribuie, de asemenea, la diminuarea presiunii asupra monedei. Estimăm rata dobânzii la 3 luni să se încadreze în intervalul 1,00-1,50% față de 3,00% anterior, iar paritatea leului față de euro să ajungă la 4,90 până la sfârșitul anului, puțin peste prognoza anterioară de 4,87. Totodată, estimăm că deficitul de cont curent se va reduce, la -3,5% din PIB în acest an, față de -4,7% din PIB în 2019.

Deteriorarea accentuată a perspectivei de creștere economică ar trebui să adâncească deficitul bugetar cu aproximativ 2,8% din PIB, presupunând că semi-elasticitatea estimată în studiul 098 al CE (link aici) se menține stabilă în perioadele de stres. Totodată, cheltuielile publice legate de criză ar putea crește deficitul bugetar cu până la 1,5% din PIB, fiind prea puțin spațiu pentru economii, de cel mult 0,6% din PIB față de planul bugetar, prin întârzierea unor cheltuieli. Deficitul bugetar ar putea atinge 7,3% din PIB în acest an. Riscurile indică un deficit bugetar mai larg. În acest scenariu, rata datoriei / PIB ar putea crește cu 6,1 pp, la 41,5%, presupunând că Guvernul apelează la rezerva de valuta acumulată în trecut.

Înaintea crizei declanșate de coronavirus, agențiile de rating așteptau măsuri de consolidare fiscală pentru menținerea ratingului României în zona recomandată investițiilor dincolo de ciclul electoral. Rămâne de văzut dacă abordarea lor s-a schimbat după declanșarea epidemiei ce conduce la deteriorarea accentuată a profilului de creștere economică pe termen scurt și a datoriei publice. Considerăm că riscul de reducere a ratingului de țară este semnificativ mai mare din cauza crizei Covid-19. Acest risc este început să fie luat în calcul în piețele de credit.

În mediul actual lucrurile se pot schimba rapid, sperăm că nu în rău. Ne vom actualiza simulările economice pe măsură ce lucrurile vor evolua. Rămâneți aproape! Și în siguranță!

Ciprian Dascălu, Economist-Șef și Director Cercetare, BCR